Casuta libera

Degetele mă ghidează prin mulţimea de litere dezordonate care aşteaptă demult să primească o formă. Azi ca şi ieri, ca şi mâine, totul caută o încadrare, şi uneori ea se rezumă la imposibilitatea de a se încadra. E şi asta un cadru, o formă, o categorie. Totul se cere definit, prestabilit. Sunt lucruri care există înainte de a fi închistate şi lucrurile de după. Poate că până să fie numite nu existau, sau poate erau doar anonime şi le era bine dar le era teamă că vor trăi mereu camuflat, fără o identitate reală.